Saturday, February 27, 2010

Hope

"Every time you go away
You take a piece of me with you..."

Ploaie. Intuneric. Un tren ce dispare in zare, ducand cu el si o parte din mine. Paseam singura si intristata, gandindu-ma la inca un ramas-bun...la imbratisarile tandre dinainte de plecare, la sarutarile dulci, la cuvintele pline de dragoste, la fetele noastre triste, la gandurile pline de speranta. Desi acest scenariu imi este atat de cunoscut, de fiecare data reuseste sa trezeasca in mine aceleasi sentimente. Tristetea data de plecare. Speranta ca zilele ce vor trece nu vor reusi sa estompeze sentimentele din noi, amintirile.Speranta ca revederea va fi la fel de dulce precum ne-o dorim acum, ca distanta si timpul ne vor ierta de aceasta data si ca vor fi ei sclavii nostri si nu invers, ca si alte dati. Speranta ca vom reusi sa fim atat de puternici precum credem acum ca suntem. Speranta ca totul va fi bine si frumos.Chiar sper ca asa va fi...

1 comment: